Stateam pe o plaja in Thasoss si am vazut la un moment dat un cuplu, oameni frumosi, in jur de 55-60 de ani, care vroiau sa iasa in larg cu o barca gonflabila, cu motor. Erau veniti in concediu cu rulota, parcata la marginea plajei.

In acelasi timp, pe aceeasi plaja, un alt cuplu, cam de aceeasi varsta, veniti cu catel cu purcel, se plimbau incoace si incolo pe plaja, deloc relaxati, doamna se tinea dupa domnul care avea in mana o doza de bere.

Este greu de descris in cuvinte diferenta de atitudine a celor doua cupluri si modul in care aceasta oglindea convingerile lor de viata. 

In acel moment am avut un insight – am constientizat ca, intr-adevar, noi singuri alegem cum sa ne traim viata si ca acest lucru se reflecta cu acuratete intr-un moment din viata omului, pe o plaja.

Desi multi oameni ar fi tentati sa spuna ca petrecerea concediului este ceva deosebit, iesit din tipare fata de restul anului, un fel de rasfat, de lux, lucrurile nu stau tocmai asa.

Concediul este o reducere a celor 365 de zile ale anului intr-o saptamana.

Daca analizam problema vom ajunge la concluzia ca asa cum ne petrecem concediul asa ne traim si viata.

Sa incepem cu primul pas – programarea concediului. Daca va ganditi la cum va programati concediul – cu cat timp inainte, cine decide unde si cand veti merge, cu cine mergeti – singuri sau insotiti, veti vedea ca la fel procedati si in restul timpului.

De exemplu, in cazul in care va programati concediul si va faceti rezervarile cu 6-7 luni inainte nu va amagiti ca este vorba de oferta agentiei, de reduceri de preturi, etc. In realitate este nevoia dumneavoastra de a va programa totul din timp, de a nu lasa lucrurile pe ultima suta de metri. Si “last minute” este tot o oferta avantajoasa si totusi nu va folositi de ea!

Mergeti insotiti de prieteni, rude, cu parintii, cu catelul, etc. – este nevoia de a nu fi singur sau doar cu partenerul de viata si/sau copilul. Sa nu spuneti ca o faceti de dragul copilului! Acesta s-ar putea sa aiba 2-3 ani si nu cred ca v-a cerut asta.

Daca dumneavoastra vreti un concediu mai “adventure”, iar partenerul (a) sau parintii sau socrii va conving ca este prea periculos sau prea nebunesc, s-ar putea ca ei sa decida si asupra altor aspecte ale existentei voastre.

Unde mergeti in concediu? Nu, nu e vorba de bani, cu aceeasi suma de bani se poate face o iesire la mall, o excursie de 3 saptamani cu cortul sau rulota, o saptamana la hotel de 3 * la mare, munte sau intr-un oras cultural sau 2 zile la unul de 5*. Problema este:  ce alegeti?

Alegerea voastra arata de fapt ce pretuiti in viata, care sunt preocuparile voastre, ce valorizati mai mult: bunurile materiale, libertatea, natura, cultura sau luxul.

Cum ajungeti la destinatie? Daca destinatia se repeta, alegeti tot timpul acelasi drum? Folositi masina, avionul, autocarul? V-ati gandit sa schimbati traseul sau mijlocul de transport? Cum v-ati simti sa parcurgeti acelasi drum – pe care cu un avion il faci in 3 ore, cu automobilul in decurs de 3-4 zile? Care ar fi avantajele, dar dezavantajele?

Raspunzandu-va la aceste intrebari veti afla foarte multe despre cat de conformist sunteti, cat de grabit, daca va plac sau nu schimbarile si provocarile. Daca analizati situatia veti descoperi ca la fel procedati si in celelalte 51 de saptamani ale anului.

Este mult mai usor sa constientizezi ce faci intr-o saptamana decat intr-un an sau intr-o viata – care sunt convingerile voastre, cum va comportati, ce simtiti, cum decideti, care sunt obisnuintele si lucrurile la care nu puteti renunta.

Daca doriti sa faceti o schimbare in viata puteti incepe cu concediul. In acest mod veti observa cum reactionati la schimbari, cum va comportati in situatii noi, inedite, cum va adaptati, ce puteti invata din aceste noi provocari, care sunt vulnerabilitatile dumneavoastra.

In incheiere va doresc… un concediu altfel!

Doar 1% dintre oameni ajung la actualizarea sinelui. Maslow a enumerat, insa, cateva modalitatati prin care se poate atinge acest punct. Acestea sunt strategii ce ar putea fi puse in aplicare de-a lungul vietii. Fiecare implica luarea unei decizii cu privire la cum dorim sa traim.

1.Sa consideri ca viata presupune o serie de alegeri ce te pot conduce spre crestere si dezvoltare.

2.Sa fii nonconformist.

3.Sa-ti construiesti un ambient in care sa existe o mai mare probabilitate ca abilitatile tale sa egaleze cerintele sarcinii.

4.Renuntarea la orice aparare; acest lucru ar include  si acele aparari ce au o motivatie inconstienta.

5.Onestitatea, in special cu tine insuti.

6.Sa te regasesti, ceea ce, cu siguranta, are legatura cu onestitatea.

7.Sa te arunci cu trup si suflet in orice experienta.

8.Sa faci tot ce poti pentru a deveni ce ti-ai dori sa fii.

Aceste opt reguli ne conduc spre dezvoltarea unei viziuni creative asupra vietii, spre o abordare umanista a persoanei ca intreg si se bazeaza pe o viziune optimista asupra a ceea ce este posibil sa devina si sa obtina individul in viata sa.

Fragment din cartea “Psihologia vietii de zi cu zi” – Kenneth T. Strongman – Editura Trei

Decizia este puntea care uneste dorinta si actiunea. A decide inseamna ca va urma o actiune. Daca nu urmeaza nici o actiune, atunci inseamna ca nu a existat o decizie veritabila.

In realitate nu exista cea mai buna decizie, ci exista decizii pe care le iei si pe care tu poti sa le faci bune sau proaste.

Oamenii cand iau decizii sunt impinsi, din umbra, de miniscenariul lor de viata.

• Sunt oameni impinsi de perfectiune – vor sa ia decizia perfecta.

• Sunt oameni impinsi de dorinta de a face efort, de a face lucrurile mai bine – ei decid sa tot incerce.

• Sunt oameni impinsi de putere – orice decizie ar lua, ei trebuie sa fie puternici, sa nu cedeze.

• Alti oameni sunt impinsi de graba, de nerabdare, iau prima decizie ce le vine in minte.

• Si nu in ultimul rand, altii aleg calauziti de dorinta de a fi pe plac, adica iau decizia care convine si place tuturor.

Cum sa luam decizii este o abilitate care se invata, asa cum se invata si modalitatile de a rezolva conflictele, de a face fata stresului, de a cheltui banii.

Inca de mici, copiii trebuie sa fie invatati de catre parinti si educatori cum sa faca singuri alegeri si apoi sa-si asume consecintele acestora, incepand, desigur, cu lucruri marunte a caror consecinte, chiar si negative uneori, sa fie usor de suportat.

Este bine ca parintii sa le dea sansa sa decida singuri, la inceput dintr-o gama mai larga de lucruri aleasa de ei. De asemenea, parintii pot sa implice copilul in deciziile pe care adultii  trebuie sa le ia, de exemplu unde sa-si petreaca concediul, ce cadou sa-i cumpere bunicii, etc.

Urmatorul pas este implicarea copiilor in alegerile ce-i privesc pe ei, direct, de exemplu – ce penar sa-si cumpere, ce cadou sa cumpere pentru ziua unui coleg, etc.

Exista mai multe metode, tehnici care ajuta in luarea unor decizii corecte.

Una din ele este de a raspunde, onest la cateva intrebari:

-De ce ar trebui sa iau aceasta decizie?

-Care sunt avantajele luarii acestei decizii?

-Care sunt dezavantajele luarii acestei decizii?

-Ce alte alternative am la dispozitie?

-Este aceasta alegere in concordanta cu valorile si obiectivele mele personale? Care varianta e mai aproape de obiectivele si valorile ce ma calauzesc in viata?

O alta metoda interesanta de a lua o decizie corecta este metoda celor 5 “de ce” – inventata de Sakichi Toyota.

Te intrebi de cinci ori “de ce” si asfel mergi in profunzime, cel mai relevant raspuns fiind al cincilea.

De exemplu, problema este “nu stiu daca sa accept propunerea de a lucra intr-un departament de vanzari directe”. De ce? “Pentru ca nu am mai facut asta pana acum.” De ce? “Pentru ca nu am incredere ca ma descurc.” De ce? “Pentru ca este o munca care presupune deplasari frecvente.” De ce? “Pentru ca ma epuizeaza.” De ce? “Pentru ca-mi plac activitatile mai linstite, mai statice.”

Deci, aceasta optiune ar fi in contradictie cu felul meu de a fi.

O tehnica foarte buna de a lua hotarari atunci cand mintea ti-e invadata de tot felul de ganduri este de a-ti asculta corpul pentru ca el nu te minte niciodata: “Adevarul trupului trece inaintea minciunii mintii.” In general, senzatiile pe care le simti atunci cand iei o decizie sunt in concordanta cu “intelepciunea” alegerii, indiferent ca spui da sau nu.

Aceasta tehnica se poate aplica singura sau impreuna cu cele descrise mai sus.

De ce este dificil de luat decizii?

• Excluderea alternativelor

Pentru fiecare “da” trebuie sa existe un “nu”. A te decide asupra unui lucru inseamna a renunta la altul, cu care adesea nu te vei mai intalni.Deciziile sunt dureroase deoarece semnifica limitarea posibilitatilor.

“Maturitatea si curajul inseamna in buna parte capacitatea de a renunta la una dintre alternative, iar o buna parte a intelepciunii este data de capacitatea de a gasi noi cai care ne vor da posibilitatea de a renunta cat mai putin.” (Psihoterapie existentiala – Irvin D. Yalom)

• Deciziile ca experiente-limite

O decizie este un act solitar, si este actul nostru: nimeni nu poate decide pentru noi.

De aceea, multi oameni se simt foarte impovarati de decizie si incearca sa o evite fortand sau convingand pe altii sa ia decizia pentru ei.

• Decizie si vinovatie

Responsabilitatea este o sabie cu doua taisuri: daca vom accepta responsabilitatea pentru propria situatie de viata si vom lua decizia sa o schimbam, atunci vom accepta ca suntem singurii responsabili pentru irosirea din trecut a propriei vieti, pe care am fi putut s-o schimbam cu multa vreme in urma.

Cu toate acestea, e nevoie ca omul sa accepte responsabilitatea pentru ceea ce este, ca si pentru ceea ce va deveni. Doar in acest mod omul va avea puterea necesara schimbarii. Insa schimbarea nu va consta intr-o decizie capitala singulara si voluntara; ea va fi un proces gradat, compus din decizii multiple, fiecare pregatind drumul urmatoarei.