V-ati intrebat vreodata ce il poate face pe om mai bun? Care sunt acele calitati umane care descriu binele din om?

Pana in anul 2000, psihologia a studiat modul in care se poate alina suferinta omului (anxietate, depresie, etc.). Psihologul american Martin Seligman si-a pus intrebarea daca psihologia i-ar putea ajuta pe oameni sa-si imbunatateasca calitatea vietii, chiar daca ei  nu sunt bolnavi. El a studiat insusirile caracterului care sunt asociate cu ceea ce este bun, moral, pozitiv in om. Astfel,  a gasit 6 virtuti, fiecare virtute manifestata prin diferite calitati si a obtinut, in total, 24 de calitati.

Prin virtute se intelege o insusire dominanta a caracterului care il face mai bun pe individul uman, din punct de vedere moral, intelectual sau al unui tip specific de activitate; integritate morala; insusire de caracter care urmareste in mod constant idealul etic, binele.

Cele 6 virtuti identificate sunt:

- Intelepciunea si cunoasterea

- Curajul

-Umanitatea si iubirea

-Dreptatea

-Cumpatarea

-Transcedenta

Prin constientizarea acestor calitati si dezvoltarea lor veti avea parte de o viata mai bogata, mai plina, mai constienta si mai fericita.

In urmatoarele zile voi descrie cate o calitate a uneia din virtuti si cateva modalitati de a va dezvolta aceea calitate.

Virtutea I.  Intelepciunea si Cunoasterea

Sunt 6 moduri de manifestare a acestei virtuti, ordonate de la cea necesara pentru dezvoltarea umana (curiozitatea), pana la cea mai matura (perspectiva):

-Curiozitatea

-Placerea de a invata

-Discernamantul

-Creativitatea

-Inteligenta emotionala si sociala

-Perspectiva

1. Curiozitatea

Este definita ca dorinta de a cunoaste ceva nou sau neobisnuit; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit.

Sinonime: interes fata de lume, descoperire, dorinta de a afla, sete de cunoastere, cautare, investigare, studiere.

Oamenii care au aceasta calitate se caracterizeaza prin urmatoarele:

- sunt deschisi la nou, la neobisnuit, le place sa invete lucruri noi;

-sunt la curent cu noile cunostinte;

-nu au idei preconcepute;

-au capacitatea de a lua oamenii asa cum sunt, fara a-i limita.

Curiozitatea il ajuta pe copil sa-si dezvolte inteligenta, simtul de observatie, deschiderea spre lume.

Opusul curiozitatii este plictiseala

Citate celebre despre curiozitate:

“Important este sa nu te opresti niciodata din a-ti pune intrebari.” –  Albert Einstein

“Curiozitatea este una din caracteristicile permanente si certe ale unei minti viguroase.” – Samuel Johnson

Modalitati de a va imbunatati curiozitatea:

- hraneste-ti curiozitatea citind, vizionand filme, mergand la spectacole, muzee, etc; seara, inainte de culcare, gandeste-te ce ai descoperit interesant in cursul zilei; poate ai intalnit o persoana de la care ai invatat ceva, poate ai citit sau ai vazut ceva interesant, etc.;

- propuneti sa inveti cat mai multe lucruri despre un subiect care te pasioneaza;

- asculta cu atentie oamenii; vei fi suprins de cate vei afla!

Folositi cat de des puteti aceasta calitate si viata va deveni mai interesanta!

In acest articol voi vorbi putin despre emotiile de baza, despre emotiile construite social si despre posibilitatea de a le controla.

Din punct de vedere al inradacinarii in biologic si al importantei pentru supravietuirea evolutiva a individului, exista patru sau cinci emotii de baza.  Acestea sunt: anxietate/teama, tristete, furie, fericire/extaz si dezgust. Se adauga dispretul, invidia si gelozia.

Frica este probabil cea mai nemijlocita emotie dintre toate si isi are clar radacina in biologia supravietuirii. Este foarte perturbatoare si este provocata de un obiect sau eveniment specific, alertandu-ne fata de un potential pericol sau mobilizandu-ne sa fugim sau sa evadam.

Anxietatea este un sentiment de aprehensiune fata de ceva ce urmeaza sa se intample si, in formele usoare, poate fi un bun motivator, in sens pozitiv.

Tristetea se constituie dintr-un amestec de mahnire, descurajare, singuratate si sentimente de izolare. Tinde sa se instaleze ca urmare a unei pierderi dragi noua, indiferent daca este vorba despre pierderea serviciului, a casei, a cuiva drag sau chiar pierderea timpului. Contrar fricii, anxietatii si furiei, efectele principale ale tristetii sunt mai degraba de a incetinii decat de a energiza.

Furia, ca si teama, ne mobilizeaza la actiune, in cazul acesta mai degraba la aparare decat la evadarea din situatie.

Furia se relationeaza cu agresivitatea, dar nu sunt una si acelasi lucru, insa sunt conectate si au o baza biologica, cu evidente valori de supravietuire.

Singura emotie primara ce poate fi descrisa ca fiind pozitiva este fericirea. Pur si simplu exista mai putine emotii pozitive decat negative.

Vorbind despre fericire, bucurie, elan, euforie, etc., pare ca vorbim despre variatiuni pe aceasi tema.

Dezgustul are o baza biologica si este in relatie cu respingerea imediata a oricarui lucru rau, daunator sau otravitor, ca rezultat al ingestiei sau al proximitatii cu corpul. Dezgustul are o reala valoare de supravietuire.

Dispretul se afla in legatura directa cu dezgustul. Daca modul de manifestare a dezgustului implica actiunea esentiala de “a scuipa” ceva afara din gura, dispretul implica o anumita modalitate de a privi de sus spre celalalt. Ceea ce dispretuim nu merita atentia noastra.

Gelozia este rezultatul posibilitatii pierderii afectiunii altei persoane din cauza ca acum aceasta se indreapta spre altcineva. Pentru barbat ea tinde sa fie in legatura cu interesul sexual, iar pentru femeie este mai degraba legata de aspectele emotionale ale relatiei.

Invidia este legata de dorinta cuiva de a avea ceva ce alta persoana poseda, fie ca este vorba despre un obiect (casa, masina, haine, etc.) sau o calitate (inteligenta, creativitate, voce buna, abilitati sportive, etc.).

Emotiile construite social si cele referitoare la constientizarea de sine sau autoreferinta sunt: mandrie, timiditate, jena, vinovatie, rusine. Intr-o oarecare masura, toate aceste emotii depind de evaluarile pe care le fac ceilalti cu privire la persoana noastra, fie la momentul respectiv, fie in general.

Unele dintre aceste emotii, pe langa faptul ca ii ofera individului informatii, functioneaza, de asemenea, ca instrumente de control social.

Jena este cea ma simpla si nu este neaparat o emotie total negativa; cineva poate considera amuzanta stinghereala noastra. In principal are legatura cu teama de a nu face o gafa sociala, adica teama de a nu indeplini adecvat un rol social, cu pierderea stimei de sine si determinarea celorlati la formarea unei impresii sociale negative.

Vinovatia rezulta din transgresarea unei reguli date de o autoritate. Pentru a trai vinovatia, trebuie acceptata autoritatea. Esenta vinovatiei este faptul ca cineva a cauzat rau, fie facand ceva ce nu trebuia facut, fie nefacand ceva ce trebuia facut. Vinovatia implica o posibila reparatie. In general, este posibil sa indrepti raul facut.

Rusinea este fundamentala deoarece are legatura cu opinia cuiva despre el insusi ca intreg si nu este vorba despre o simpla transgresiune. Iar acest lucru nu poate fi indreptat. Cand oamenii traiesc rusinea, tot ce isi doresc este sa se ascunda sub o piatra sau sa-i inghita pamantul. Intr-un fel este cea mai debilitanta emotie.

Rusinea are loc atunci cand persoana este cumva expusa. Exemplele evidente din societatea noastra sunt expunerea brusca la nuditatea proprie, cel putin in circumstantele in care nu este incurajata. Dar orice expunere a defectelor va da aceleasi rezultate, in special daca cineva este crescut intr-un anumit climat.

Rusinea se bazeaza pe o evaluare fundamentala a sinelui de catre sine.

A spune unui copil: “Nu, nu ar trebui sa faci asta, deoarece pe fratele tau il doare. Nu mai face asta niciodata.”, induce vinovatie.

A-i spune insa: “De ce naiba ai facut chestia asta? Trebuie sa fii rau mereu si mereu. Ce naiba se intampla cu tine?”, induce rusine.

Controlul emotiilor 

Emotiile pot fi controlate folosind urmatoarele procese:

1.Selectarea situatiilor – putem aborda sau evita indivizi, locuri sau obiecte despre care stim ca ne pot oferi experiente emotionale placute sau neplacute.

2.Modificarea situatiei – ne concentram asupra oricarui lucru ce conduce la experienta emotionala si il putem schimba in avantajul nostru.

3.Deplasarea atentiei – inseamna pur si simplu directionarea atentiei in alta parte, departe de situatia emotionala evocatoare, prin autosustragere, prin concentrarea puternica asupra unui alt lucru sau doar prin ruminarea si ingrijorarea in relatie cu situatia respectiva.

4.Schimbarea cognitiva -  presupune modificarea evaluarilor noastre asupra unui anumit lucru in vederea modificarii impactului emotional; va include toate apararile psihologice si utilizarea comparatiilor sociale in ordine descrescatoare (oricum toti sunt mai nefericiti decat mine).

5.Modificarea reactiilor – in termeni obisnuiti, este cea mai comuna modalitate de reglare a emotiilor; are loc mai tarziu si ar putea implica utilizarea drogurilor, a medicatiei si alcoolului, exercitiile fizice, terapia, hrana sau reprimarea totala.