El şi Ea. Frumoşi. Tineri. O privire, un zâmbet, o strângere de mână. Un sărut…. Povestea de dragoste continuă. Se căsătoresc. Nunta. Ea în alb şi emoţionată. El se ţine tare. Luna de miere. Apoi convieţuirea împreună. Apar problemele. Coflictele. Reproşurile. Întrebările.
Sună a scenariu cunoscut. Toţi ne-am întâlnit cu el – fie în viaţa personală, a prietenilor sau cunoscuţilor nostri, precum şi în cabinetul de psihoterapie.
Citeste mai departePsihoterapia de cuplu se adreseaza cuplurilor casatorite sau nu, atunci cand gradul de satisfactie al vietii in doi s-a diminuat foarte mult. Fiecare cuplu are istoria sa dar si anumite faze de formare, dezvoltare, destramare. In fiecare din aceste faze, partenerii trec prin diverse crize personale care se rasfrang asupra dinamicii de cuplu. Fiecare etapa de viata si prin urmare si de casnicie, prezinta conditii externe si interne la care adaptarea este dificila. Daca pentru unii aceste crize sunt evenimente imbogatitoare, pentru altii sunt coplesitoare.
Citeste mai departeTerapia de familie se adreseaza tuturor membrilor care compun familia respectiva: partenerii de cuplu, copii acestora si, eventual, chiar si altor membrii ai familiei extinse. Fiecare membru al familiei este vazut prin relatia lui cu ceilalti deoarece oamenii fac parte dintr-un sistem relational si se influenteaza reciproc. Terapia familiala lucreaza cu toate problemele care afecteaza un om, precum si cu sistemul din care acesta face parte. De aceea, tehnicile terapiei familiale includ focalizarea asupra familiei, si nu asupra „persoanei problema”. In consecinta, familia devine pacientul, si nu membrul individual al familiei care a fost identificat ca „persoana problema”. Unul dintre scopurile majore ale terapeutului familial este acela de a determina care este rolul in mentinerea un echilibru static, oricat de patologic ar fi acesta, pe care il indeplineste „persoana problema” indentificata in sistemul familial respectiv.
Citeste mai departe